Certificări de siguranţă şi calitate alimentară

Prof. dr. ing. Anca Ioana NICOLAU și

Prof. dr. ing.Daniela BORDA

În lanțul alimentar, comunicarea dintre producători și consumatori se desfăşoară prin intermediul etichetei, telefonului consumatorului sau, mai recent, QR codurilor* .

Astfel, producătorii au posibilitatea de a informa consumatorii nu numai despre denumirea produsului, cantitatea de produs pe care o găsesc într-un ambalaj, ingredientele folosite  și valoarea energetică a alimentelor, termenul de valabilitate a produsului, modul de păstrare şi de consum, cine îl produce, ambalează şi distribuie, informaţii care sunt declarate pe etichetă în mod obligatoriu, ci şi  despre demersurile pe care le fac pentru a asigura un nivel ridicat al calității alimentelor, despre sistemele de siguranță alimentară pe care le aplică și despre angajamentul lor privind protecţia mediului înconjurător,  protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a angajaţilor, practicile comerciale şi alte informaţii.

Dacă studiaţi cu atenție eticheta alimentelor, așa cum vă recomandă specialiștii, cu siguranță puteţi observa, pe unele etichete, pe lângă informaţiile obligatorii, declaraţii precum: Certificat HACCP, Certificat ISO 22000 sau Certificat ISO9001.

Ce semnificație și ce rol au aceste certificări? Un studiu recent, realizat în cadrul proiectului SafeConsume*, a arătat că, în rândul consumatorilor din România, nu există o percepție clară a semnificației acestor certificări, cu toate că, în general,  consumatorii au mai multă încredere în alimentele care poartă aceste declarații pe etichetă, intuind că sunt un plus pentru produsul diferenţiat în acest fel.

Pentru a conferi încredere consumatorilor, producătorii iau voluntar decizia de a apela la organizații cu notorietate, neutre, recunoscute de autorități și capabile să stabilească dacă un aliment respectă sau nu anumite reguli privind calitatea și/sau siguranța alimentelor.

Un astfel de demers poartă denumirea de certificare şi este menit să-i asigure pe consumatori de transparența obiectivelor și practicilor aplicate de un operator economic, în cazul nostru din domeniul industriei alimentare.

Atunci când pe etichetă apare declaraţia Certificat HACCP, acest lucru înseamnă că producătorul aplică principiile de siguranță alimentară care urmăresc protejarea sănătății consumatorilor și, în plus, că există o organizație care garantează că aceste principii sunt aplicate și respectate.

HACCP, abrevierea în limba engleză a Hazard Analysis Critical Control Points (Analiza Pericolelor Puncte Critice de Control), este un sistem de identificare a pericolelor fizice, chimice și biologice, care pot fi asociate cu alimentele, şi de stabilire a punctelor critice în care aceste pericole să fie controlate.

Ca urmare, prin aplicarea principiilor HACCP, pericolele identificate sunt  prevenite, eliminate sau reduse până la un nivel acceptabil, astfel încât sănătatea consumatorului să nu fie pusă în pericol.

Dacă întâlniți pe etichetă declaraţia Certificat ISO 22000, atunci e bine să știți că aceasta înseamnă că producătorul are implementat și certificat un sistem de managementul siguranței alimentare și aplică nu numai principii de siguranță alimentară (HACCP) dar și principii de management.

Declaraţia Certificat ISO 9001 asigură consumatorul că producătorul de alimente are implementat un sistem de management al calității recunoscut de un organism de certificare. ISO 9001, sistemul care are ca obiectiv principal satisfacerea cerințelor consumatorilor, este unul dintre cele mai cunoscute sisteme de management al calității. El a fost elaborat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) și poate fi aplicat în toate domeniile de activitate, nu doar în industria alimentară. 

De multe ori, pentru a obţine un avantaj în faţa competitorilor, unii producători apelează la două sau mai multe organisme de certificare. Deşi certificările implică cheltuieli substanţiale, mai multe certificări le dau producătorilor posibilitatea să plaseze produsele pe mai multe pieţe, în funcţie de organismul de certificare agreat de o anumită piaţă.

Ce ar mai trebui să ştie consumatorii despre acest subiect?  Faptul că certificările sunt menite să insufle încredere consumatorilor dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, reprezentanţii organismelor de certificare  trebuie să viziteze producătorii, să evalueze dacă ceea ce e declarat în documente se şi aplică în secţiile de producţie (audit iniţial) și e conform cu cerințele, să facă vizite anual (audituri de supraveghere), şi să acorde un certificat de conformitate valabil pentru o perioadă limitată de timp (3 sau 4 ani), după care e necesar ca acesta să fie reînnoit.

În perioada pandemiei, a apărut şi certificarea Safe Guard pentru cele mai bune practici de prevenţie împotriva CoViD-19, care confirmă implementarea corectă a măsurilor privind prevenţia şi diminuarea răspândirii virusului SARS-CoV2, în conformitate cu standardele sanitare internaţionale şi instrucţiunile autorităţilor locale.

Consumatorii trebuie să ştie şi că, prin lege, toţi operatorii, care desfăşoară activităţi economice care au legătură cu producerea, prelucrarea, transportul şi distribuţia alimentelor, au obligaţia de a avea implementate bune practici de igienă și principiile sistemului HACCP dar că nu sunt obligaţi să le şi certifice. Aşadar, consumatorii trebuie să aibă încredere în toţi operatorii economici din domeniul alimentar şi să-i aprecieze pe cei care se supun voluntar certificărilor, pentru a obţine o recunoaştere a faptului că ceea ce fac, fac bine.

*) QR codul este abrevierea de la Quick Response cod, care reprezintă o etichetă optică sub forma unui pătrat, în care se găsesc pătrăţele negre pe fond alb, care se „citeşte” prin intermediul camerei de la telefonul mobil şi care permite accesarea unui website de unde pot fi preluate informaţii diverse despre produsul pe care este aplicat. QR codurile îmbunătăţesc transparenţa şi extind comunicarea deoarece nu mai există constrângerea spaţiului limitat de pe eticheta obişnuită a produsului.

**) Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul de cercetare și inovare Orizont 2020 (grant nr. 727580), în care Facultatea de Ştiinţa și Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este parteneră.